Cum sa te pricopsesti cu subsolul izolat

Din fire, nu prea ma dau mare artist in meserie. Am avut candva o tentativa de a renova si repara cate ceva prin casa, ajungand sa stric ceva mai mult decat ar fi trebuit sa repar. Bine ca mi-am dat seama la timp ca aveam doua maini stangi si m-am oprit. Prefer sa dau scule la mana, stiti voi, bancul acela:

Un ucenic pe la Goscom si dom’ maistru urmau sa desfunde o canalizare… La un moment dat, maistrul coboara sprinten in canal, printre toate alea, mirosuri si alte murdarii, inarmat cu cizmele sold si tot intinzand mana spre ucenic:

– Tinere, da-mi cheia de 20.. Ba da-mi un 24, da-mi si reglabila mops… Si tot asa.. Intr-un final, iese maistrul, leoarca, si ii spune ucenicului:

– Baiete, ia si invata meserie, ca asa o sa dai chei la mana toata viata

canalizare

Ei bine, nu prea as vrea sa dau chei la mana toata viata, insa parca nici nu m-as afunda prea tare in canal. Totusi, am fost mai mult decat nevoit sa fac si treaba ”murdara” ca sa zic asa. Acum cativa ani, am incercat sa intru la subsol. Trebuia neaparat sa vad o ”portita” prin care sa-mi izolez tavanul la subsol. In conditiile in care noi locuim la parter.

Nu prea ma vedeam cald, la propriu, in anotimpul rece. Simteam pe la glezne cum ma infioara racoarea parchetului, alizeul subtirel ce imi invaluia calcaiul si imi producea oarece dorinta de a sta invelit in pat, ori sa-mi ostoiesc zenzatia cu cea mai clocotita apa. Cel putin doua perechi de sosete in picioare, papucei de casa cu blanita cat de generoasa si … Cam asta purtam noi, din familie, pe parcursul a patru-cinci luni din an…

Atunci imi era dor de vara, imi era dor de canicula, de soarele arzator sau de un cuptor incins in preajma caruia sa-mi incalzesc saracele ”mergatoare”…

Revin insa la subsol. Dupa cum spuneam, trebuia neaparat sa apelez la niscaiva izolatii termice, care sa mai ostoiasca pustia frigului din casa. Imi iau o lanterna mica, cizme si zdup pe scarita ce da in subsol. O lume mirifica mi-a fost dat sa vad in acel loc. Zici ca eram in raiul mizeriei, infectiei. Locul in care sobolanii faceau pluta, laolalta cu alte ciudatenii plutitoare ( nu vreau sa mai spun de care ) si eu, care i n timp ce imi stergeam o panza de paianjen de pe fata, calcasem aprig in stioalna ce se afla cu cativa centimetri mai sus de cizme. In acel moment, m-am gandit ca nici apa vietii nu ma mai spala de ponegreala ce am strans-o in incaltarile de cauciuc.

Doua saptamani mai tarziu, administratorul mi-a sunat la usa, invitandu-ma sa vizitam impreuna subsolul, curat, uscat, si igienizat. Intr-adevar, de atunci, intram in slapi la subsol, la modul cel mai serios. Ideea era ca eu, trebuia sa izolez tavanul subsolului. Si nu puteam altfel decat intervenind la administrator, invitandu-l acolo, doar intr-o pereche de cizme.

Revenind totusi la ideea de la care am plecat, cu stangacia mea in ale meseriilor de renovare, ei bine, un vecin s-a oferit sa ma ajute sa-mi izolez tavanul subsolului cu polistiren extrudat. Cand si-a dat seama ca o sa-i dau polistiren la mana, era prea tarziu…Deja incepuse lucrarea…

Share this post:

Recent Posts

Leave a Comment

Bloguri, Bloggeri si Cititori